|
Reîntoarcerea Stelei
Betlehemului
Steaua Betlehemului a avut dintotdeauna o influenţă aparte
asupra oamenilor.
Din nou şi din nou au căutat ei să îi înţeleagă misterul şi
să dea interpretări şi explicaţii despre ea. Totuşi, până astăzi adevărata
origine şi natură a ei au rămas nerecunoscute.

Autor: Herbert
Vollmann
Una
dintre cele mai folosite explicaţii despre Steaua Betlehemului este
aşa-numita teorie a constelaţiilor, referindu-se la o conjuncţie dintre
planetele Saturn şi Jupiter.
Dacă aşa ar fi fost într-adevăr,
scrierile tradiţionale s-ar fi referit cu siguranţă la subiectul întâlnirii
dintre două planete. Aşa cum sunt, totuşi, ele relatează numai despre o stea
şi despre calităţile neobişnuite care au distins-o de stelele existente şi
planete.
Cu siguranţă existau constelaţii importante printre
planetele familiare din timpul naşterii lui Christos, fără a lua în
considerare anul în care calculele umane o plasează, iar cei trei Înţelepţi
de la Răsărit, care erau maeştri în astronomie, erau conştienţi de
semnificaţia lor. Însă în completare ei au observat pentru scurt timp un
fenomen astronomic remarcabil în mod special, Steaua Betlehemului, pe care
au urmat-o.
Evanghelistul Matei o descrie cu însufleţire în cuvinte
simple: „Şi iată, steaua pe care o văzuseră în Răsărit mergea înaintea lor,
până ce a venit şi a stat deasupra, unde era Pruncul” (Matei 2,9).
În „Cartea lui Iacob”, o altă scriere tradiţională care,
totuşi, nu a fost inclusă în Biblie, cei trei Înţelepţi descriu: „Am văzut
cum o stea nedescris mai mare strălucea peste aceste stele, micşorându-le,
încât nu mai străluceau; şi aşa am ştiut că un rege s-a născut pentru
Israel.” În această carte a lui Iacob, denumită de asemenea „Prima
evanghelie după Iacob”, avem o descriere (cca. 100 – 300 D.C.) în care sunt
relatate naşterea şi copilăria Mariei, mama pământească a lui Iisus, ca şi
naşterea lui Iisus.
Şi alte credinţe religioase şi-au îndreptat de asemenea
atenţia spre apariţia acestei Stele. Chalcidius, un filosof care a trăit în
prima jumătate a secolului al patrulea, în comentariul său despre Plato
Timaeus, menţionează o povestire conform căreia „o stea a fost văzută, nu
pentru a ameninţa oamenii cu boală şi moarte, ci pentru a proclama coborârea
din Cer a unei zeităţi sacre pentru salvarea şi bucuria omenirii.” Când
Caldeenii, care erau oameni învăţaţi şi bine pricepuţi în astronomie, au
observat această stea în timpul plimbărilor nocturne, se spune că au căutat
imediat zeul nou născut, şi la găsirea copilului regal i-au acordat
respectul cuvenit numai unei zeităţi.
Unul dintre părinţii bisericii, Ioan Chrysostom (344-407) se
dedică în detaliu Stelei Omului Înţelept în a şasea predică a comentariului
său asupra Evangheliei lui Matei: „Că aceasta nu era o stea obişnuită,
într-adevăr cum mie îmi apare ca nefiind deloc o stea, ci mai degrabă o
putere invizibilă care a luat această formă, mi se pare evident în primul
rând din cursul pe care l-a luat.”
Chrysostom explică apoi cum că Steaua a urmat un traseu
diferit faţă de stelele obişnuite; mai mult, strălucea de asemenea şi ziua,
iar prin intensitatea strălucirii proprii întrecea razele soarelui. Apărea
şi apoi dispărea, în cele din urmă lăsându-se în jos. „Nu a rămas în
înălţimi”, continuă Chrysostom, „pentru a arăta de acolo locul, căci atunci
Magii nu ar fi fost în stare să-l vadă; nu, a venit în jos în adâncimi
pentru acest scop.” – „De aceea cum putea steaua noastră să indice spaţiul
restrâns ocupat de iesle şi de grajd, dacă nu stătea nemişcată deasupra
capului copilului? Şi aceasta este ceea ce Evanghelistul a vrut să sugereze
când a spus: ‚Iată, steaua, pe care ei au văzut-o în est, a mers înaintea
lor, până când a venit şi a stat deasupra unde era copilul nou-născut.’”
Astfel prin Steaua Betlehemului cei trei Regi din Orient
l-au găsit pe Fiul lui Dumnezeu. Aceasta a fost un ghid extraordinar, care
nu a fost dat doar pentru o acţiune de adorare singulară. De aceea se ridică
obiecţia în mod corect pe ici pe colo, cum că de ce cei Trei Regi nu s-au
mai interesat de Fiul lui Dumnezeu după ce L-au venerat. A-L proteja pe
Iisus în timpul vieţii sale pe pământ era de fapt o parte a misiunii lor.
Necesitatea pentru această protecţie, prevăzută din Înălţimile Luminoase, a
fost demonstrată de evenimentele care au ieşit la iveală la scurt timp după
naşterea lui Iisus: fuga părinţilor cu Iisus în Egipt, masacrul lui Irod
asupra pruncilor, şi mai târziu atacurile şi persecuţia provocate de preoţi,
şi în final arestul şi moartea violentă a lui Iisus. Din partea celor care
deţineau poziţii de putere în pământul Său natal Iisus nu a găsit nici o
protecţie; şi viaţa lui pământească ar fi luat probabil un alt curs, în
orice caz unul mai bun, dacă cei Trei Regi ar fi fost fideli misiunii lor şi
nu L-ar fi părăsit.
Este deja evident din cele câteva relatări citate aici că
Steaua Betlehemului a fost un fenomen cu totul diferit, mult mai evident şi
mai impresionant decât conjuncţia lui Saturn cu Jupiter, chiar dacă una sau
cealaltă dintre planete s-au lăsat purtate spre întâlnire de asemenea.
Steaua Betlehemului există cu adevărat. Numai că nu este
parte din sistemul nostru solar, nici din alte galaxii celeste ale Creaţiei
Ulterioare, adică ale Lumii Materiei. Originea ei se află mult deasupra
Paradisului spiritelor umane, în Împărăţia Spirituală Primordială de sub
Sfera Divină, şi consistenţa nucleului Ei este de o natură spirituală
înaltă, radiind o enormă putere magnetică. Când se spune că această Stea are
să se întoarcă la timpul prezentei Cotituri Cosmice, nici cursul şi nici
timpul apariţiei Sale nu poate fi determinat, pentru că aceşti factori se
află dincolo de orice posibilitate de calcul astronomic.
Singura indicaţie a reîntoarcerii Sale, aceea a intrării Ei
în Lumea Materiei înainte de a fi posibil să fie văzută, va fi degajarea
perceptibilă a enormei Sale presiuni radiante.
Este de aceea natural să se asocieze cu această eliberare
evenimentele catastrofice pe care le experimentăm deja de câteva decade.
Cutremure, erupţii vulcanice, valuri de reflux şi inundaţii,
vreme neobişnuită, toate acestea sunt evenimente care trebuie să aibă o
cauză, cu atât mai mult cu cât acestea au loc cu o frecvenţă care poate
corespunde cu degajarea presiunii prin apropierea Sa.
În orice caz, trebuie că o „sursă de tulburări” care nu a
fost până acum trimite raze puternice în Univers, care de asemenea
penetrează toată materia fizică şi astfel cauzează schimbări importante.
Deja de ani de zile ştiinţa modernă a căutat o explicaţie
pentru toate aceste schimbări neobişnuite şi deseori surprinzătoare şi
tulburări pe pământ şi în Univers, şi a ridicat întrebarea dacă cauza lor
stă într-o stea îndepărtată, încă nedescoperită.
Că asemenea radiaţii puternice din Univers afectează de
asemenea corpul uman, cauzând deseori cazuri inexplicabile de boală şi
moarte, poate fi dedus cu siguranţă! Şi probabil în special celulele
creierului vor fi influenţate.
În legătură cu aceasta ar trebui făcută o referire la încă o
profeţie. Este conţinută într-una din „Cărţile profetice”. Acestea sunt
profeţii făcute în parte de evrei şi în parte de creştini în perioada dintre
secolul al doilea şi al cincilea după Christos. Într-una din aceste
paisprezece cărţi apare următorul pasaj în descrierea Judecăţii de Apoi: „Şi
apoi Dumnezeu va face un mare semn. Căci o stea va apărea ca într-o cruce
radiantă, strălucind şi dând lumină din ceruri luminoase pentru multe zile.”
Găsim o referire în plus în Apocalipsa lui Ioan: „Şi al
treilea înger a cântat, şi iată a căzut o mare stea din cer, arzând precum o
lampă...” (Apoc. 8,10). „Şi al cincilea înger a cântat, şi am văzut o stea
căzând din cer pe pământ; şi lui i-a fost dată cheia adâncurilor.” (Apoc.
9,1).
Astfel Steaua care cade pe pământ, adică cea care pătrunde
în atmosfera pământului, este cheia pentru declanşarea Judecăţii pe pământ.
Radiaţiile ei lovesc şi distrug tot Întunericul care s-a adunat în
„adâncuri”.
De data aceasta Steaua Betlehemului nu transmite salutări
de pace, aşa cum a fost la naşterea lui Iisus, ci vine să ajute în
împlinirea Judecăţii Lumii, şi numai după aceea îşi va face simţită puterea
radiantă constructivă.
De aceea, asemenea reflecţii la reîntoarcerea Stelei
Betlehemului nu sunt nicidecum pe lângă subiect, şi este chiar posibil ca
Dumnezeu, prin apariţia Stelei la momentul potrivit, să dea tuturor celor
care caută cu adevărat un semn reînnoit al Iubirii Sale Eterne!
|