» Sănătate » Efectele binefăcătoare ale mişcării

Efectele binefăcătoare ale mişcării

Dramaturgul şi filosoful Eugene Ionesco era de părere că teatrul are sarcina să trezească publicul din indolenţa spirituală, pentru a deveni conştient de “minunile lumii" şi să producă emoţie şi uimire în oameni vizavi de propria lor existenţă.

Ce să fi înţeles Ionesco prin indolenţă spirituală? – Să-şi adreseze întrebări, cum ar fi cine sunt eu, de unde vin, încotro mă îndrept (atunci când voi muri)!, pe baza cărora să caute serios, cu râvnă, răspunsuri. Apoi, să le examineze atent, nu ca atât de mulţi oameni care acceptă şi urmează un lucru sau un altul doar pentru că moda îl prescrie, fiind astfel duşi de nas, fără să ştie exact de ce.

O persoană spiritual vie în ea însăşi se va strădui să înţeleagă de ce trăieşte ea pe pământ. Ea va fi eventual afectată de curiozitate, pentru a înţelege toate conexiunile existente legate de fiecare întâmplare. Mai devreme sau mai târziu se va confrunta cu legităţile din natură şi din viaţa umană.

Una dintre acestea este Legea mişcării. O cunoaştem cu toţii, dar probabil că nu şi efectele extinse, aşa cum ni le arată ştiinţa.

Legea mişcării. Mişcarea – utilă sau dăunătoare?

Răspunsul la această întrebare poate deveni clar dacă observăm un anumit tip de peşte, peştele million, care, trăind în mijlocul prădătorilor şi fiind în permanenţă în pericolul de a fi mâncat, îmbătrâneşte mai greu decât peştele din aceeaşi specie care trăieşte în amonte şi – protejat de prădători prin intermediul căderilor de apă – trăieşte în condiţii de mai mare siguranţă. Obligaţia de a rămâne în alertă şi constant în gardă poate fi, prin urmare, o binecuvântare absolută.

Să ne îndreptăm întrebările noastre către sănătate şi boală. O boală deosebit de gravă, şi nu vorbim aici de cancer, este demenţa, îmbătrânirea prematură a celulelor creierului cu manifestări asemănătoare bolilor Alzheimer şi Huntington, pentru care nu există în prezent niciun remediu, ci doar mica speranţă de a o ţine cât de cât în frâu prin intermediul medicaţiei.

Este mişcarea un ajutor în asemenea cazuri?

Mişcarea : O reţetă împotriva demenţei

Cobaii sunt un ajutor preţios în cercetarea bolilor umane. Aşa-numitul cobai HD a contractat o boală asemănătoare bolii Huntington. întrebarea cercetătorilor a fost: poate fi întârziat debutul bolii dacă cobaii trăiesc într-un mediu stimulativ, care le cere să fie în mişcare?

Raspunsul este un Da ferm! Mediul înconjurător stimulativ a constat din obiecte de carton, hârtie şi din plastic ce au fost introduse în interiorul boxelor lor; la fiecare patru săptămâni, şoarecii au găsit câte ceva nou. Obiecte au fost temeinic examinate de către animale. Cobaii au petrecut mai mult de 70% din timpul lor cu aceste obiecte. Debutul bolii a fost considerabil amânat la aceste animale, comparativ cu cobaii ţinuţi în condiţii normale!

Cercetările efectuate pe gemeni identici a arătat că şi la oameni, comportamentul modifică simptomele bolii. Oamenii de ştiinţă au ajuns datorită noilor descoperiri la concluzia că, tot ca la aceşti cobai, şi la om, un mediu stimulativ ar putea întârzia debutul bolii.

Pentru mai mult de doi ani, viaţa a mai mult de 16.000 de asistente medicale pensionate a fost supusă cercetării. Vârsta lor la începutul studiului varia între 70 şi 80 de ani, şi nici una nu a suferit de demenţă. S-a dovedit că doamnele active fizic au rămas mult mai sănătoase mental decât fostele lor colege inactive. Cu cât au fost mai active, cu atât mai puţin le-au scăzut abilităţile lor cognitive.

Practic acelaşi rezultate au fost obţinute într-un studiu efectuat pe 2300 de bărbaţi de vârste cuprinse între 71 şi 93 de ani. în decursul a şapte ani, 160 de bărbaţi s-au îmbolnăvit de demenţă. Riscul de îmbolnăvire a fost de aproape două ori mai mare la bărbaţii care nu au fost dispuşi la mers pe jos mai mult de 400 de metri pe zi, faţă de cei care făceau zilnic câte trei kilometri.

Mişcarea reduce riscul morţii

Un alt studiu, efectuat între anii 1988 – 2000, ce a  acoperit 11 ţări europene şi a implicat 1500 de bărbaţi sănătoşi şi 830 de femei sănătoase, în vârstă de 70 – 90 de ani. în timpul perioadei de cercetare, 935 de participanţi au murit de diverse boli. Activitatea fizică, cu toate acestea, a redus pericolul de moarte cu 37%!

În cadrul acestui studiu au fost examinaţi şi alţi factori care pot întârzia îmbătrânirea. Pe lângă mişcare, consumul moderat de alcool şi renunţarea la fumat s-au dovedit benefice, cum era de aşteptat – reducând riscul cu 22%, respectiv 35%. Dacă a fost consumată mâncare mediteraneană, riscul a scăzut cu 23%. Toate cele patru condiţii, împreună, au însumat o reducere de 65% a mortalităţii.

Avantajul unor astfel de cercetări care implică un număr mare de oameni este că diferenţele individuale abia contează.

Prin urmare, este demn de remarcat faptul că mişcarea fizică este utilă pentru o viaţă sănătoasă şi de asemenea, pentru o bună funcţionare a creierului.

De ce este mişcarea atât de binefăcătoare?

Prin mişcare circulaţia sanguină a organismului se îmbunătăţeşte, tensiunile şi congestiile se dizolvă, aerul stătut este eliminat şi înlocuit cu aer proaspăt, gândurile sunt direcţionate spre alte scopuri, muşchii produc căldură, şi astfel starea de bine a corpului fizic astfel generată se extinde către suflet.

Sufletul primeşte un avânt şi poate da un impuls impetuos către întrebări şi sarcini zilnice importante – poate chiar şi către cele cu care Ionesco a dorit să ne impresioneze.

» Sănătate » Efectele binefăcătoare ale mişcării